marți, 26 februarie 2013

1 Altfel de îngeri de Lili St. Crow - recenzie

Tata? Un zombi.
Mama? De mult dispărută.
Eu? Ei bine, asta e partea înfricoșătoare.

Cui îi era dor de o carte cu și despre vampiri care te lasă cu sufletul la gură iar gura, salivând.. Nu cred că sunt singura care zâmbește tâmp la carte atunci când vine un pasaj plin cu dragoste.. Și fiindcă perfect boys only exist in books, mi-era dor de cărți cu personaje precum Peeta din Jocurile Foamei, Tobias din Divergent sau Stefan din Jurnalele Vampirilor. 

Dru, o adolescentă care deținea puteri magice (care se transmiteau doar pe linie maternă) se mută cu tatăl său în Florida. Însă, nu după puțin timp ce au ajuns, tatăl ei dispare în mod misterios. Ea îl așteaptă până când el vine, însă o surprinde fiindcă a fost transformat de către cineva într-un zombi. Fiindu-i frică, îl împușcă, iar mai apoi, pleacă cerând ajutor. 
Ajunge la Mall unde se întâlnește cu un coleg de la liceul, mai bine zis colegul din fața ei de la ora de Istorie, Graves. Trebuie să-i fac descrierea fizică.. ochi verzi-căprui, păr creț, lung și negru, înalt, fan Iron Maiden.. El îi face cinste cu un hamburger și o întreabă ce are. Nu vrea să-i răspundă și el o adăpostește undeva în Mall, unde trăia. O îngrijește și îi propune o plimbare prin mall după ce magazinele se închid. Însă după Dru vin două creaturi, una dintre ele fiind un vârcolac care îl mușcă pe Graves. 
Neavând unde să se ducă, viitorul vârcolac și Dru merg acasă la ea. Însă Graves nu se transformă într-un vârcolac adevărat.. el devine un loup-garou, adică o creatură care se poate transforma în vârcolac doar când vrea. În ajutorul lui vine un djamphir, Christopher, fiul unui vârcolac și a unei femei și îi spune că ea este o raritate.. și anume o svetocha, fiica unei femei-vârcolac și a unui bărbat. 
Încăpățânarea o ajută să se întâlnească cu cel care o căuta de atâta timp, Sergej. Chris îi ajută și de această dată, îi scapă de Sergej și le fac intrarea în Ordin.

Opinia mea -
Recomand cartea pasionatelor de romane cu vampiri, cât și iubitoarelor de aventură. Nu rămâneți fără speranță chiar dacă începutul cărții este cam plictisitor.

Scor-
/5

Vă las cu un citat-
" M-am desprins de sticla rece a geamului și m-am lăsat pe el, îngropându-mi nasul în locul moale și cald dintre umăr și gât. El mă strânse în brațe, punându-și bărbia pe părul meu ud, și de data asta nu era nici o problemă că plângeam amândoi. Ne agățam unul de celălalt ca niște naufragiați pe mare. Fulgii de zăpadă acopereau parbrizul cu sărutări moi, de moarte. "

Puteți citi aici recenzia volumului al doilea sau a volumului al treilea

duminică, 24 februarie 2013

3 Idoli și pisici

Miaună o singură dată și ne vrăjesc pe loc. Până și idolii noștrii s-au lăsat fermecați de către viclenele pisici, unii dintre ei ajungând să le compună cântece. M-am gândit să fac o listă cu idoli și pisicile lor, după ce i-am adunat rând pe rând.






1. Kurt Cobain(Nirvana)
Într-un interviu, Cobain ne-a dezvăluit pasiunea pentru pisici, deși sunt doar câteva poze cu el și pisica sa, pe nume Puff. Sunt câteva zvonuri care spun că el ar fi omorât o pisică, însă nu există nicio dovadă clară. Totuși, nimic nu ne poate face să ne schimbăm opinia despre Nirvana :).

2. Freddie Mercury(Queen)
Freddie ne-a demonstrat iubirea lui față de pisici datorită melodiei Delilah, de pe albumul Innuendo. Numele pisicilor lui Mercury au fost Dorothy, Miko, Tiffany (cea din poză), Oscar, Romeo și Lily.

3. Noel Gallagher(Oasis)
După succesul uriaș cu albumul (What's the story) Morning Glory? Noel și-a schimbat radical viața, cumpărându-și două pisici, pe nume Benson și Hedges, totodată și numele țigărilor lui preferate. Acum, Noel are o pisică care este poreclită de către fiul său, Donovan, Supercat.

5. John Lennon(Beatles)
Lennon a avut prima pisică încă de când era doar un copilaș. Numele acesteia era Elvis, după numele star-ului rock and roll, Elvis Presley. Când trăia în Liverpool a avut alte două pisici, Tich și Sam. Motănelul Tim a fost salvat de către John din gerul iernii, acesta fiind felina lui preferată. Pe când era în legendara trupă Beatles el a avut câteva pisici pe nume Jesus, Major și Minor, Salt și Pepper, Alice și Misha, Sara și Charo. Pe lângă pisici, el a mai deținut doi câini, Sally și Bernard.

Și dacă tot am început să vorbim despre Beatles.. și George Harrison și Paul McCartney au avut și ei câteva feline..


La polul opus, Ozzy Osbourne, drogat peste măsură, a împușcat 17 pisici. Soția sa de atunci, Thelma Riley, l-a găsit sub pian plin de sânge, cu un cuțit într-o mână și un pistol în cealaltă.


joi, 21 februarie 2013

4 No' da mie-mi plac pletoșii care știu să se spele pe cap

Un tango, domniță?
* no offence *
Spuse una dintre acele pițipoance care se dau mari ascultătoare de metal. Și ea se referă la " cele mai tari " trupe ale acestui gen, precum Bring me the horizon și Black veil brides. No offence, dar tipii ăia știu doar să zbiere că au pantalonii prea strâmți. Măcar ascultă ceva de calitate!
Râdeam de ea în timpul unei ore de TIC cum se lăuda că ascultă "screm" metal (nu o prea are cu engleza). Se dă în vânt după băiețașii ăia cu capu-n o mie de culori și cu îmbrăcăminte de hipster-swag-cocalar. Chiar dacă are o infinitate de băieți care sunt pe placul ei, a început să se dea și la chestii de calitate.. și pe care eu le dețin. Cred că știți la ce mă refer.
E pur și simplu penibilă. Se laudă atât cu muzica ei care nu are nimic în comun cu ce ascultă el.
" Hai, hai că știu că iești ruock, și asculți? " - am încercat să descriu cât mai bine și pronunția ei..

Pe bune, chiar nu știu de ce se chinuie atât. De ce se chinuie pipițele astea cu o mie de măști. Cred că dacă-și cumpără un tricou cu Metallica, spre exemplu, va fi nevoită să-i aleagă ca la magazin?
Măcar dacă ar avea masca completă, ar ști cine e Dave Grohl. Indiferent de ce subgen asculți trebuie măcar să-l știi după nume. Asculți grunge? Grohl a fost bateristul trupei Nirvana. Asculți chestii mai tari? Trebuie să-l ști din Tenacious D and the pick of destiny (în film l-a jucat pe Satan). Asculți pur și simplu rock? N-ai cum să nu fi auzit de Foo Fighters sau de Queens of the stone age. Mai sunt și alte exemple, dar ați înțeles ideea.
Vorba Alexandrei, ea va ajunge un personaj cunoscut pe blog..

Dacă am prins un astfel de specimen pe blog, vă citez chiar dintr-o " țintă "
" Pur și simplu mă plimbam cu X pe un ger pe care cu greu îl suportam. De la distanță observ o fată care se descheie la geacă ca să se vadă tricoul cu Slayer. Înainte de a trece pe lângă mine își schimbă mersul și arăta stupid. Așa-mi mai place să le ignor.. "

Oricum, mă bucur că i-am găsit ceva perfect pentru ziua lui.. măcar sunt sigură că-i va place :).

Cum vă mai merge? Ce mai ascultați, ce mai citiți? :)

sâmbătă, 16 februarie 2013

2 O zi din șapte de Lauren Oliver - recenzie


Ziua mult așteptată, 14 februarie, tocmai sosea, iar Samantha Kingston aștepta cu sufletul la gură să se întâlnească cu prietenele ei Lindsay, Elody și Ally.
Până în ora de Matematică a primit destui trandafiri, unul dintre ei fiind al prietenului ei, Rob, un băiat cu care s-ar fi visat mult timp împreună și a unui fost prieten din copilărie Kent, un " ciudat ".
Află mai târziu de la prietenele ei că el dă o petrecere și este sigură că trebuie să meargă. Acolo vine și Julie Sykes, fata de care își bătea joc Samantha împreună cu prietenele ei, iar ea ajunge să subiectul de râs al tuturor, din nou.
Atunci când se decid să plece, mașina lui Lindsay derapează și cade într-o vale.

Iar atunci moare pentru prima oară.


Când se trezește observă că este din nou 14 februarie și își dă seama că ziua de ieri, cea în care a murit, se va repeta de acum în colo, de șapte ori.


" Dar lucrurile se schimbă după ce mori - poate pentru că actul cel mai mare de însingurătate pe care poți să-l faci este să mori "


Și în aceste șapte zile, vechea Samantha Kingston ajunge să dispară definitiv. Repetiția aceleiași zile au ajutat-o să pune diferite persoane în anumite situații, să vadă cine ține la ea și cine nu și nu în ultimul rând să afle lucruri noi care o fac să-și schimbe în totalitate opinia asupra unor lucruri.


" Atât de multe lucruri devin frumoase când te uiti la ele cu adevărat "


A început să aprecieze lucrurile mici, precum accentul surorii ei care o enerva înainte, replicile mamei sale, până și liceul pe care îl ura așa de mult înainte. Încearcă să îndrepte lucrurile, chiar dacă nu vor mai conta a doua zi, face totul pentru niște persoane pe care le batjocorea înainte de a muri.


" Uneori mi-e teamă să mă culc din cauza lucrurilor pe care le las în urmă "



În ultimele zile își dă seama cine e defapt Rob și începe să-l disprețuiască și se îndrăgostește de băiatul cu ochi verzi precum iarba cosită, Kent. Știe că el va fi pentru totdeauna "eroul" ei, chiar atunci când este la pământ. 
În a șaptea zi dorește să o ajute pe Juliet, care vroia să se arunce în fața a două tiruri și mor amândouă. Are din nou aceeași senzație pe care o avea când se termina o zi din șapte, aceea că plutea și se prăbușea până când auzea soneria plăcută a alarmei.

" Bănuiesc că ăsta e secretul, dacă îți dorești vreodată ca lucrurile să fie cum au fost, trebuie doar să te uiți la cer 



Opinia mea-
În pofida începutului romanului, care este puțin cam deochiat, cartea mi-a plăcut foarte mult. Mi-a schimbat și mie viziunea asupra unor lucruri, așadar v-o recomand :) !


Scor-
/5

miercuri, 13 februarie 2013

7 Multă, multă, ciocolată!


E pe cale să vină o nouă sărbătoare comercială! După setea ăstora de bani în curând va exista o sărbătoare în fiecare zi. Și așa sunt deja mulți "sfinți" , așa că..
Însă noi, oamenii care au ceva la mansardă, va trebui să ne chinuim puțin ca să obținem ceea ce dorim. Trebuie să ne lăsăm orbiți de rozul omniprezent în această lună, să încercăm să nu ne spânzurăm în inimioare și să ajungem la..
CIOCOLATĂ!
De ce ? Nu cred că trebuie să vă mai dau infinitatea de motive pentru care avem nevoie de ea. Acum se aduc cele mai bune sortimente și au și un preț convenabil. Trebuie să ne ungem și noi suflețelul cu ceva, nu? Nimic nu se compară cu o seară în care stăm înfășurate într-o pătură pufoasă, înconjurate de ciocolată și cu o carte pe care ne chinuim să n-o murdărim.
Personal mi-a plăcut ciocolata de la Milka cu dropsuri colorate înăuntru, însă am o pasiune încă de când eram mică după acele praline în formă de scoici.

Ce preferințe aveți voi? Invadați magazinele :D

vineri, 8 februarie 2013

1 Cele treisprezece motive de Jay Asher - recenzie

Nu poți opri viitorul
Nu te poți întoarce în trecut
Poți afla secretul doar
... apăsând "Play".

În ultimele săptămâni de viață, Hannah Baker, o adolescentă aparent normală, înregistrează treisprezece casete care cuprind treisprezece povești. În fiecare poveste sunt descrise cu lux de amănunte câteva persoane din viața lui Hannah.. și anume persoanele care au dezamăgit-o și au determinat-o să recurgă la sinucidere pentru a scăpa de povara vieții. Însă casetele vin cu o anumită regulă, și anume că după ce primul care primește casetele trebuie să le trimită urgent următorului de pe listă. Cu rândul, cei de pe listă sunt distruși în urma ascultării casetelor. Dar nu le pare rău, nimănui nu-i pare. 
Și astfel ajung casetele la Clay Jensen, personajul principal al acestui roman care fură un walkman de la un prieten și începe să le asculte. Stă cu sufletul la gură și își așteaptă rândul. Dar el chiar a ținut la Hannah, poate a fost singurul. A încercat să se apropie de ea, ei lucrând la un cinema împreună, însă cel mai mult au făcut-o la o petrecere, atunci când Hannah și-a luat inima în dinți și l-a sărutat. După ceva timp, fetei i-au venit în minte numeroasele dezamăgiri legate de subiectul dragoste, așa că i-a spus să se oprească, iar după nici măcar n-a mai vrut să-l privească în ochi. Înafară de aceste dezamăgiri, Hannah a fost trădată și de așa zice prietene, care o foloseau sau pur și simplu o lăsau baltă. Însă toate aceste zvonuri și în general reputația Hannei au apărut de la o listă stupidă de la începutul liceului. 
După o ultimă petrece la care a luat parte, simțea că nu-ți mai găsește locul, nici măcar pe străzile pustii ale orașului, așa că a luat niște pastile pentru a se sinucide. Însă.. acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă unii n-ar fi luat unele decizii aparent neimportante. Spre exemplu dacă Clay i-ar fi mărturisit Hannei că ține la ea, sau dacă domnul Porters i-ar fi dat un sfat mai bun.

Opinia mea-
La început cartea mi s-a părut plictisitoare, însă cu timpul am început s-o înțeleg pe Hannah și pe cei din jurul ei. Autorul a descris perfect situația din zilele de astăzi - dacă nu ești ca ei nu te tratează în ultimul hal, dar mai întâi trebuie să profite de tine. Dar cu timpul, a început să-mi placă.
Nu pot zice că este o carte extraordinară, chiar dacă abordează o idee originală.

Scor-
/5

sâmbătă, 2 februarie 2013

7 Doamna N

" Scoateți o foaie
de hârtie!!"
Fără îndoială, stimata doamnă N este o divă!
Dar, din anumite cauze, ea și-a greșit cariera.. și anume aceea de model. Ca să câștige și ea ceva bănuți s-a făcut profesoară de matematică și mai apoi, a mai luat câteva cursuri pentru a deveni profesoară de informatică.
La ore și nu numai vorbește ca la ușa cortului, ne compară cu cele mai proaste licee, gen cel industrial (chiar dacă noi intrăm în antiteză cu ei).
Când devine mai rotunjoară se gândește să se răzbune, și nu pe oricine, ci pe iubiții ei elevi. Și așa ne-am trezit noi cu această doamnă nervoasă-foc amenințându-ne că ne dă test în fiecare oră.
Săptămâna trecută am încercat să o păcălim, adică să îi spunem că ne-am făcut toți tema și nu oricum, ci avem o temă perfectă (precum silueta dumneaei). În realitate eu am fost singura care și-a scris (am făcut-o doar ca să evit învățatul pentru testul la chimie) și am dat tema la jumătate de clasă. Cealaltă jumătate..
Umblând și corectând s-a oprit la colega din fața mea și a început să țipe " Ce? Ce-i porcăria asta? Asta-i temă? Știu că ți-ai scris când am intrat în clasă. Mă minți pe față, nerușinato! ". Și după s-a gândit că mai bine ar fi să ne scoată la tablă. Numărul 30 s-a scuzat, așa că a scos-o pe numărul 10. Toată transformarea din cât timp..execută în execută..cât timp era perfectă, doar că a uitat să scrie citește c. Doamna a început să țipe ca disperata susținând că toată problema este greșită. A început să o înjure și a trimis-o la loc. Apoi a urmat numărul 20.. eu!
Scriu algoritmul și mă pregătesc să-l transform, dar îmi spune niște numere și să fac unul dintre acele tabele plictisitoare la care obișnuiam să mă pricep. Și începe cu remărcile - " Ce sari ca proasta? " (menționez că era corect ce am scris, doar că m-am uitat, instinctiv mai sus, nu în locul unde trebuia) " Ce ești leneșă, hai, fă liniile până jos, să te văd ", când am scris k=2 îmi spune " Mă disperi, fato, scrie 1+1=2 ". Și cu o astfel de doamnă nervoasă în spatele tău nu cred că te poți concentra la o problemă..
După ce a terminat cu circul ne-a promis tuturor nota 2 - " Mi-e lene să mă duc astăzi în cancelarie, dar mâine vă promit că vă voi răsplăti pe toți "

Ați mai cunoscut astfel de profesori? Vreau să aud și poveștile voastre :-)