vineri, 27 iunie 2014

5 În curs de apariție // Editura RAO

Conexiunea de Imogen Howson
Elisa avea totul: frumuseţe, popularitate şi un viitor strălucit. Dar în ultimii trei ani, se confruntă cu viziuni terifiante, dureri şi vânătai misterioase din senin. În cele din urmă i se promite un leac - o operaţie minoră pentru a arde partea hiperactivă a creierului său - dar înainte de procedură, ea descoperă adevărul şocant din spatele halucinaţiilor sale: vedea lumea prin ochii altei fete. Când Elisa află că geamăna sa telepatică este subictul unor experimente guvernamentale, fetele fug, ducând cu ele secrete pentru care merită să ucizi, în acest thriller romantic şi futurist.




Fata care a îmblânzit vântul de Meg Medina
Din momentul în care Sonia Ocampo sosi pe lume, vânătă şi tremurând, speranţele, visele şi temerile celorlalţi au cântărit greu pe umerii săi. Dacă încrederea sa în sine ar fi atât de puternică precum credinţa lor în ea! Aceasta este o poveste despre schimbare în vremuri dificile. Este o poveste despre sacrificiu. Si, mai presus de toate, este despre lupta pentru un viitor mai bun - pentru dragoste. Un roman pătrunzător din partea unei voci noi şi puternice.




Ambele romane mi se par destul de interesante. Când am început să citesc descrierea primei cărți prezentate m-am gândit că nu merită. Însă sunt câteva detalii care-mi stârnesc curiozitatea și-am să cumpăr cartea. Vă promit o recenzie pe măsură! x

miercuri, 25 iunie 2014

6 Zi după zi de David Levithan | Recenzie




Titlu: Zi după zi
Autor: David Levithan
Număr de pagini: 315
Editura: Trei
Anul apariției: 2014 [RO]



Inițial nu i-am acordat prea mult credit acestei cărți deși am citit câteva recenzii pozitive. Tocmai am terminat-o și încă am o stare.. ciudată într-un sens pozitiv. Povestea nu se încheie într-o "notă frumoasă" însă te poate duce cu gândul la o continuitate a unor sentimente. Romanul abordează un subiect original: cum e să te trezești în fiecare zi în alt corp, însă să ai același suflet.

Chiar dacă A. se află în această situație, el se obișnuiește cu acest lucru și încearcă să-și trăiască fiecare zi într-un mod cât mai normal. Toate astea până când se trezește în corpul unui băiat cam..imbecil. A. însă nu are nici o problemă cu persoana pe care o controlează și încearcă să-i ofere o zi decentă. Apoi o cunoaște pe Rhiannon, prietena lui Justin. Apoi se schimbă totul. Deși înainte de acest eveniment el nu se implica într-adevăr în relațiile avute de corpurile pe care le domina, ceva l-a făcut să se îndrăgostească cu adevărat de această fată. Scânteia care a aprins totul a fost faptul că el îi dorea binele, iar pentru Rhiannon Justin nu era ceva "benefic". 

❝Sunt multe lucruri care te pot ține într-o relație, spun. Teama de a nu fi singur. Teama de a nu distruge aranjamentul vieții tale. Hotărârea de a accepta ceva care e în regulă, pentru că nu știi dacă poți obține ceva mai bun. Sau poate credința irațională că relația se va îmbunătăți, chiar dacă știi că el nu se va schimba.❞

Mi-a plăcut mult faptul că toate corpurile pe care A le-a controlat după propriul plac sunt foarte diferite: unele au probleme cu depresia și vor să se sinucidă, altele sunt bisexuale, pot fi și obeze sau drogate. Astfel ajungi și tu să cunoști cât mai multe personaje, mai multe tipologii, să te pui și tu în pielea lor pentru o zi. Mă gândeam că ordinea în care aceste personaje au apărut a influențat foarte mult desfășurarea acțiunii.
Ceea ce rămâi după ce citești acest roman este acceptarea, înțelegerea față de ceilalți. Acest lucru l-a învățat și A. încă de când era mic. A învățat să nu plângă fiindcă își dorește o jucărie fiindcă alți copilași nu și-o pot permite, a învățat să nu acuze o persoană fără să-i știe într-adevăr problemele, a învățat că iubirea este trecătoare și este periculoasă în special pentru el. 

❝Asta face iubirea: te face să vrei să rescrii lumea. Te face să vrei să alegi personaje, să construieşti scenariul, să conduci intriga. Persoana pe care o iubeşti stă în faţa ta, iar tu vrei să faci tot ce-ţi stă în puteri ca iubirea să fie posibilă, să fie la nesfârşit posibilă. Iar când sunteţi doar voi doi, singuri într-o cameră, poţi să pretinzi că aşa este, că aşa va fi.❞

Zi după zi este o carte bună, o carte care te face să te gândești cum e să experimentezi și tu viața așa cum o trăiește A. pentru o perioadă, o carte care te face să rămâi cu ceva, o carte care te trece prin o grămadă de stări și o carte care te face să tânjești pentru o continuare a poveștii prezentate în acest roman.

Notă:
5/5

Citește și alte recenzii:


O zi din șapte - Lauren Oliver

Viitorul nostru - Jay Asher&Carolyn Mackler

Căutând-o pe Alaska - John Green

duminică, 22 iunie 2014

10 GIVEAWAY: Urâții de Scott Westerfeld



Dragi șoricei de bibliotecă,
Acesta este al treilea giveaway care se desfășoară pe acest blog și sper ca acest număr să vă poarte noroc! Puteți participa începând de astăzi, 22 iunie până pe 14 iulie (ora 22:00) atunci când voi anunța câștigătorul ales de random.org.

Dacă vrei să participi trebuie să urmărești blogul via GFC
(vezi widget-ul din dreapta)
Atenție! Primești intrări în plus dacă:
*scrii pe blogul tău despre concurs (+2)
*dai share pe Facebook (+1)
*dai share pe Google Plus (+1)
*inviți un prieten să se înscrie; trebuie să menționezi persoana (+2)
*pui banner-ul concursului pe blogul tău (la widget-uri) (+2)


Pentru a te înscrie adaugă un comentariu aici care trebuie să conțină:
Numele GFC:
Email: 
Nume: 
**Opțional**
Link-ul postării de pe blogul tău:
Link-ul postării de pe Facebook:
Link-ul profilului tău de pe Google Plus:
Link-ul blogului tău:
Numele persoanei pe care o inviți să se înscrie: 

Mult succes! :)

joi, 19 iunie 2014

2 Happy Bookaholic | Leapșă



Am primit această leapșă de la Ghanda și doresc mai întâi să-i mulțumesc fiindcă mi-a pasat-o și mie. Cărțile nu scapă prea ușor de dependența mea, iar de fiecare dată când pun mâna pe un roman interesant îl savurez până la ultimul cuvințel. Și după vă spun și vouă aici. Doar nu credeați că-s dependentă numai de ciocolată, nu?

1. Ce iubeşti cel mai mult atunci când cumperi cărţi noi?
Pe lângă faptul că va face parte din biblioteca mea (nu e ca și cum ar fi o onoare) mă gândesc că fiecare carte dintr-o librărie e ca o ușă care te teleportează imediat în altă lume. Mi-a venit acum în minte ideea că ar fi interesant ca o carte să te aibă pe tine în expoziție, pe tine într-o librărie ținând cartea aia în mână.. și să nu existe un protagonist, naratorul să se joace cu tine și tu să te lași "purtat de val". Ar fi interesant, nu? Chiar dacă nu mi-a plăcut așa de mult o carte pe care am cumpărat-o, totuși o "respect" fiindcă până în librărie a avut de parcurs un drum foarte lung până la mine iar călătoria ei se încheie într-un colț mai puțin vizibil al bibliotecii mele.

2. Cât de des îţi cumperi cărţi noi?
Îmi cumpăr cel puțin două cărți pe lună. Chiar dacă în unele luni (în special vara) prefer să citesc cărți doar de la bibliotecă, tot îmi mai cumpăr cărți pentru "zile negre".

3. Librării sau magazine online?
Când mă uit pe site-urile librăriilor online de obicei nu cumpăr nimic, indiferent cât de mari ar fi reducerile. În primul rând fiindcă nu o pot răsfoi puțin, trebuie să aștept două zile până ajunge și eu de felul meu nu prea am răbdare plus că majoritatea cărților pe care le-am luat de pe librării online au ajuns la mine într-o stare nu prea bună iar eu țin la condiția cărților pe care le dețin (bine, nu-mi prea pasă de acest amănunt în rândul cărților care nu mi-au plăcut). Librăriile adevărate sunt pe gustul meu.

4. Ai o librărie preferată?
Cărturești. Atmosfera aia, muzica aia bună care-ți încălzește timpanele, rafturile care te înconjoară ca o păturică pufoasă și.. inteligentă și celelalte produse care-mi fac cu ochiul m-au făcut să fac această alegere. Angajații sunt în general foarte drăguți și știu cu ce se mânâncă lectura.. în Alexandria vânzătoarele discută despre divorțurile vedetelor și alte lucruri de acest gen.. Am afirmat că nu toți angajații Cărturești sunt așa cum ar trebui să fie deoarece în Cărtureștiul din Suceava e un tip cam urâcios..

5. Faci precomenzi?
Nu fac precomenzi pentru că nu prea cumpăr cărți de pe internet. Chiar dacă nu prea am răbdare încerc să uit de cartea respectivă citind mult mai mult.

6. Ai o limită lunară când vine vorba de cumpărat cărţi?
Teoretic toți banii pe care îi țin în pușculiță pot fi cheltuiți pe cărți. Practic mai sunt și "scurgeri" însă nu foarte mari. Nu mi-am prea impus o limită când vine vorba de cărți.

7. Ai interdicţii la cumpărat cărţi?
Încerc să mă feresc de cărțile proaste cât de mult pot. De obicei citesc recenzii de pe blogurile pe care le consider eu de încredere - spre exemplu blogul Sarei sau altele astfel încât banii mei să fie investiți într-o carte bună care mă va ajuta într-un fel sau altul. Regret banii pe care i-am dat prin clasa a șaptea pe cărți de duzină..

 8. Cât de lung este wishlist-ul tău?
Mi-am făcut la un moment dat un wishlist însă de fiecare dată când mă uitam peste el mă gândeam "dar mai sunt o grămadă de cărți pe care trebuie să le adaug" însă niciodată nu-mi vin toate cărțile în minte, îmi aduc aminte doar când sunt într-o librărie și-mi sare în ochi.

9. 3 cărţi din wishlist pe care vrei să le cumperi în momentul ăsta.
Jurnalul Annei Frank, Dragă Viață de Alice Munro și Inferno de Dan Brown.

10. Cine doreşti să mai facă acest tag?
Toți cei care îmi urmăresc blogul, printre care și Sara și Loreen G.

miercuri, 18 iunie 2014

1 Delirium de Lauren Oliver | Recenzie









Titlu: Delirium 
Autor: Lauren Oliver
Număr de pagini: 432
Editura: Nemira
Anul apariției: (mai) 2014
Gen: Distopie




Părerea mea:
Chiar dacă uneori vrem să scăpăm de dragoste, de fluturașii în stomac care reușesc doar să ne încurce și de zăpăceala tipică unui adolescent îndrăgostit, putem observa dacă ne gândim mai bine că iubirea este foarte importantă. Fără ea am fi niște oameni plați, nefericiți și cu o viață monotonă. Tocmai durerea dă esență dragostei, ne face să sperăm mai mult, să simțim mai profund unele stări caracteristici ale acesteia. Acest lucru este nuanțat foarte bine și în distopia Delirium scrisă de Lauren Oliver, aceasta fiind o carte pe care o aștept de mult timp și am avut speranțe mari de la ea. De obicei când se întâmpla astfel ajung să detest cartea dacă nu a fost așa de bună cum mă așteptam, chiar dacă este totuși destul de bună.

LIBERTATE ÎN ACCEPTARE
PACE ÎN ÎNCHISOARE
FERICIRE ÎN RENUNȚARE
-cuvinte gravate deasupra porților de la intrarea în Cripte-

Delirium a fost pur și simplu.. wow! Este combinația perfectă între o distopie și o poveste de dragoste. Aparent, nu putem observa destul de multe diferențe între societatea distopică prezentată în roman și societatea noastră. Ni se poate părea mai bună - toți oamenii sunt fericiți, după un examen de evaluare își găsesc partenerul de viață, toți indivizii sunt operați ca să nu se îmbolnăvesc de boala amor deliria nervoasă și au destul de mulți bani. La fel i se părea și Lenei, o adolescentă tipică pentru această societate. La fel ca toate celelalte fete de vârsta ei, de abia aștepta să fie operată și să își găsească partenerul. Nu dorea să se îmbolnăvească de amor deliria nervoasă și îi era frică de acest lucru deoarece mama sa s-a îmbolnăvit de asta și a suportat niște consecințe groaznice. Fericirea indusă de operație și viața monotonă i se păreau cele mai frumoase lucruri. Însă, ca în orice distopie, cineva intervine și schimbă drastic situația. În cazul de față cel care îi deschide Lenei ochii este Alex, un Invalid (cei ce nu erau de acord cu spusele celor ce controlau societatea strâmbă prezentată aici). 

"Uneori am impresia că, dacă te mulțumești doar să privești lucrurile, să stai nemișcat și să lași lumea în voia ei, timpul se oprește o clipă în loc și universul încremenește. Doar pentru o clipă. Iar, dacă vei găsi o cale să trăiești clipa aceea, atunci vei trăi pentru totdeauna."

Mi-a plăcut cum s-a jucat autoarea cu sentimentele mele, fiindcă eu chiar credeam că naiva Lena de la începutul romanului nu se va lăsa pradă mrejelor dragostei. Chiar asta a făcut iar la sfârșitul romanului d-abia o mai recunoaștem - iar ea admite același lucru.

Citiți cartea, chiar merită!

Notă: 4,9/5

Încearcă și alte recenzii:

luni, 9 iunie 2014

4 Gânduri la sfârșit de a 10-a

Dacă tot am scris aici câteva impresii despre clasa a zecea.. cred că a venit timpul să descriu cum a fost. Recunosc că am avut de citit multe lucruri pentru ora de Română, însă a fost ok.. cel puțin merită efortul pentru Moromeții&Ion și altele având în vedere că așa am descoperit una dintre cărțile mele preferate: Enigma Otiliei. A fost (mai) greu și la Mate având în vedere că numărul testelor neanunțate și problemelor care necesită 3 pagini pentru rezolvare s-au dublat. Nu mă pot plânge fiindcă m-am descurcat (și încă destul de bine) însă sunt conștientă că pot mai mult (of, lenea asta mă omoară!).
Un lucru destul de bun a fost faptul că într-a zecea începi să cunoști mai bine profesorii: dacă poți să copiezi, cum, unde, dacă dau subiecte comune la mai multe clase sau dacă pun note din burtă. E mai bine să trăiești pe pielea ta mai multe chestii fiindcă de obicei părerile celor mai mari despre profesori sunt exagerate. 
▼ gif-ul de mai jos se referă la starea ta din perioada tezelor, atunci când numai colegii îți înțeleg starea (disperare, stres, oboseală, somn și alte chestii de genul) iar ceilalți prieteni cred că ți s-a întâmplat ceva cu adevărat nașpa. 


În ciuda pesimismului meu din postarea de la începutul clasei a zecea, să știți că mie chiar mi-a plăcut perioada asta. Nu știu dacă e din cauza vârstei, a unor cărți pe care le-am citit (Prep și Flori pentru Algernon), a unor persoane pe care le-am cunoscut sau a orice altceva, însă consider că m-am maturizat anul ăsta. Și cred că destul de mult având în vedere că am observat și eu asta. Mă simt într-un fel mai cu capul pe umeri, am început să-mi dau seama mai bine de caracterul unor persoane pe care le cunosc, îmi aleg mai bine prietenii, pe unii îi țin doar așa pentru ieșit când mă plictisesc fiindcă așa merită și parcă știu mai bine ce vreau și eu de la viața asta. 
Cel puțin în ultimul timp am început să mă înconjor cu gânduri pozitive și am văzut că asta se reflectă oarecum și în viața mea. Și nu știu ce am în ultimul timp de vreau să fac cât mai multă lume fericită. Așa că.. vreau să mă bucur cât de mult pot vara asta. 


O vară plăcută tuturor și sper că anul ăsta a fost bun și pentru voi! x

luni, 2 iunie 2014

4 Căutând-o pe Alaska de John Green | Recenzie





Titlu: Căutând-o pe Alaska 
Autor: John Green
Număr de pagini: 288
Editura: Trei
Anul Apariției: 2014






Părerea mea:
Așa cum am admis și pe alt blog, John Green mi se pare că își dorește să fie o combinație între Salinger și Nabokov, însă nu-i prea reușeste. Adevărul e că aceste coperți frumos colorate te atrag și îți imaginezi că sub acea copertă frumoasă se ascunde o poveste frumoasă, mai ales atunci când îi auzi pe toți că această carte e "genială". Ei bine, nu.
M-am prins ce a vrut să spună John Green prin această carte, dar unele pasaje care ar fi trebuit să mă impresioneze nu au făcut-o, multe personaje au fost plate, fără nimic de zis (înafară de Alaska, care e impreviziblă, am putea spune că e un lucru tipic pentru aceste personaje). E adevărat însă faptul că finalul a mai salvat nota dar și impresia mea despre această carte însă tot am rămas nemulțumită gândindu-mă "și nu puteai să spui mai repede?".
Alaska este defapt genul de fată gen hipster cu accente grunge care se ghidează dupa motto-ul "yolo".. : "Voi fumați fiindcă vă place țigara, eu fumez fiindcă vreau să mor". Este adevărat că ea a avut niște probleme în trecut, însă nu este genul care să se atașeze de oameni așa că nu-i prea înțeleg drama care a luat sfârșit într-un final (și a început drama celorlalti, for f-ck's sake)..
Nu mă regăsesc în ea și în niciun personaj din carte. Tot ce se poate observa este cum protagonistul se lasă influențat de cei din liceul nou.. și se îndrăgostește de Alaska (era inevitabil, nu?).
Pe lângă părțile negative pe care le-am enumerat mai sus, cartea a avut și părți bune care au fost conturate în mare parte de niște citate (majoritatea fiind ultimele cuvinte ale unor oameni cunoscuți). John Green aseamănă viața cu un labirint din care trebuie să ieșim cândva, însă pentru a ieși trebuie să trecem de Marele Necunoscut iar mai apoi să nu căutăm ieșirea.. fiindcă ea va apărea în viața noastră atunci când vom avea nevoie.


Notă:
2/5

DIN ACEEAȘI CATEGORIE, ÎNSĂ MAI BUNE:


duminică, 1 iunie 2014

5 Book Haul | May


(Dragi) șoricei de bibliotecă, oficial m-am întors! :)
Mi-a fost dor de voi, de recenzii, de scris, de lepșe, de comentarii și de postările voastre interesante. Mda, luna mai ar fi perfectă dacă n-ar fi teze. Nu mai are rost să mă plâng, a suportat destul asta jurnalul meu așa că.. M-am decis să îmbogățesc blogușorul cu cât mai multe categorii și prima dintre acestea este Book Haul!

În luna mai nu mi-am luat prea multe cărți și nici n-am reșit să citesc prea mult. Acum tocmai ies dintr-un reading slump care seamănă mai degrabă cu o depresie post-partum (m-am despărțit de toate lucrurile urâte din viața mea: mai multe persoane, stres și.. teze).

Să trecem la oile noastre.. mai bine zis una fantastică..


După eșecul cu Ryu Murakami am decis să încerc și romanele lui Haruki Murakami. Am auzit de la Sara că această carte este genială și am căutat-o o bună bucată de timp prin Cărturești.. era ultima! De abia aștept să termin ce am de citit și să o citesc..


Da, am prostul obicei să folosesc bonuri pe post de semne de carte. De ce? Fiindcă deja sunt acolo și îmi "țin bine" pagina. Nu am terminat (încă) Lolita însă am de gând s-o termin în curând. Când m-am apucat de ea nu mă simțeam prea bine și de obicei când trec printr-o pasă proastă am tendința să nu apreciez o carte așa cum ar trebui. Și pare o carte al naibii de interesantă până acum. 




Delirium este cea mai nouă achiziție.. și cea care m-a bucurat cel mai mult. Aștept de foarte mult timp ca această carte să fie tradusă.. am încercat s-o citesc și în engleză dar erau multe cuvinte care necesitau un drum până la dicționar și înapoi.. citez din nu-mai-știu-cine "Lauren Oliver parcă a luat toate cuvintele dintr-un dicționar și le-a așezat cu măiestrie în această carte". Am mai citit și O zi din șapte tot de Lauren Oliver și mi-a plăcut foarte mult așa că această carte este un motiv foarte bun să citesc cât mai repede ce am de citit și să o savurez.

*template-ul actual al blogului nu este finalizat, scuuuze*

Cum o mai duceți? Ce ați mai citit? :)